In Romania, donarea de organe este gratuita si benevola. Donarea se face numai in scop terapeutic si nu comercial. Orice persoana poate salva viata unui alt semen si aceasta persoana puteti fi dumeavoastra!

A – Sunt tanar, sanatos si doresc sa donez, in timpul vietii, un organ unei persoane necunoscute, aflata pe listele de asteptare. Cum procedez?
In teorie, legea (nr. 95/2006, capitolul VI dedicat transplantului) nu interzice ca o persoana sa doneze organe unui necunoscut. In practica, insa, modelul olandez al „bunului samaritean” nu prea functioneaza si in Romania. Aici, intre donator si primitor exista, de obicei, relatii de rudenie sau prietenie. De altfel, legatura dintre donator si primitor este evaluata si de catre o comisie de etica. Important de retinut este ca legislatia in vigoare interzice vanzarea unui organ pentru transplant.
Revenind la procedura in sine, donatorul trebuie sa isi dea consimtamantul in forma scrisa. Bineinteles, in prealabil, el trebuie sa fie informat de medic/asistent social/alte persoane cu pregatire de specialitate cu privire la posibilele riscuri si consecinte rezultate din actul prelevarii.
Prin acest document legalizat, donatorul declara ca gestul sau este un act umanitar, are scop altruist si nu constituie obiectul unor acte si fapte de recompensare. Donatorul poate reveni asupra consimtamantului pana in momentul prelevarii organului.
Potentialul donator va fi apoi supus unui set complex de analize care vor stabili gradul de compatibilitate cu primitorul. Dupa derularea tuturor investigatiilor medicale, posibilul donator se va intalni cu un medic pentru a obtine mai multe informatii. Documentele vor fi trimise apoi catre centrul de transplant unde vor fi analizate si discutate in vederea unei decizii finale.
Echipa medicala, incluzandu-i pe cei care se ocupa de transplant, este cea care decide daca transplanul va fi efectuat sau nu.

B – Doresc ca dupa moarte sa imi donez organele sanatoase. Cum trebuie sa procedez?
Solutia este ca donatorul sa isi informeze familia cu privire la dorinta sa de a-i fi prelevate organele dupa deces. Astfel, familia va accepta prelevarea odata ce pacientul intra in moarte cerebrala, explica Gheorghe Tache, presedintele Asociatiei Transplantatilor din Romania.
Daca apartinatorii refuza prelevarea de organe, atunci medicii vor respecta dorinta acestora, chiar daca donatorul facuse actele de donare in timpul vietii.

C – Membrul unei familii moare subit. Cum trebuie sa procedeze familia astfel incat organele neafectate ale decedatului sa fie donate?
Si in acest caz este nevoie de consimtamantul familiei printr-o declaratie scrisa. In aceasta situatie, spune presedintele ATR, in momentul in care „apare” un organ in centrul de transplant deja se cunosc elementele de compatibilitate si sunt chemati mai multi pacienti aflati pe lista si cu compatibilitate buna.
Dintre acestia au prioritate cei cu cele mai putine sanse se supravietuire daca nu fac transplant. Sunt exclusi cei care au probleme de sanatate – raceala, infectii – orice le-ar putea pune in pericol viata in momentul imunosupresarii din primele zile de dupa transplant.
Transplantul este singurul tratament in cazul insuficientei in stadiu terminal a unor organe precum ficatul, plamanii si inima. De asemenea, transplantul este si cel care prezinta cel mai bun raport cost-eficienta in cazul insuficientei renale in stadiu terminal, se precizeaza in Directiva 2010/53/UE care stabileste standardele de calitate si siguranta referitoare la organele destinate transplantului.